temurăți

Discretiva

temurăți dictio est in variis linguis:

Formae affines

Dacoromane

Proprietates grammaticales

Forma	Persona	Tempus	Vox	Modus	Verbum
temurăți	secunda pluralis	perfectum	activa	indicativus	teme

Appellatio pronuntiatusque

API: /teˈmurət͡sʲ/

Syllabificatio phonetica: te·mu·răți — morphologica: tem-urăți